La capatul zilei
------------------------------
de Ion Toma Ionescu
Sub semnul pierzaniei,
adulmecând rana,
vântul de sud
picură ceară
în sufletul meu
Lutul mă strânge,
oasele se despart
ca ramurile unui pom.
Carnea mea
mistuie focul…
Fiecare cu viaţa lui
In noaptea zilei
încolţesc cuvinte,
urme de paşi rătăciţi ,
în noianul
nesfârşit de alb
al zăpezii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu