Academicianul Gheorghe Pǎun e un mit adevǎrat, nu este o cometǎ. Am mai abordat subiectul mitului pe acest blog, stabilind clar pentru omenire un fel de definiţie, care cu toatǎ modestia, cred cǎ de data asta mi-a ieșit. Precizez cǎ urmeazǎ un citat, din mine, fac precizarea respectivǎ ca sǎ mǎ asigur. Ce încredere poţi sǎ ai în ghilimelele de azi!
Mitul este o imagine fabuloasă ce se află în spatele personajului, biet agent purtător de mit. Piatra aruncată undeva în univers nu ar fi nimic fără uriașa coadă învolburată a cometei. Dar fabulosul se naște doar atunci când masa de receptori își transmite pe cale orală, sau prin messenger, uimirea tâmpă a celor impresionați de praful strălucitor ce acoperă pentru o clipă cosmică cerul, într-o străfulgerare năucitoare.
Ecoul hiperbolizat al imaginii nu se oprește când semnul ceresc a părăsit orizontul. El se transmite din generație în generație, pe diferite cǎi. De-aia academicianul a adus cu el o cǎruţǎ de tomuri ale lui traduse în diferitele limbi ale pǎmântenilor, de la chinezǎ pânǎ la japonezǎ și filipinezǎ, și ebraicǎ, și greacǎ, și englezǎ, și singaporezǎ… Bine cǎ de data asta oamenii ǎia, au tǎiat lemnul pentru carte din pǎdurile proprii! Se pare cǎ doar ungurii au avut un tratament mai aparte.
Ce e strǎlucitor în siajul marelui matematician? E un sistem întreg, matematica scrisǎ cu litere abstracte, sistemul P de la Pǎun (sau de la poezie? caci limbajul lui e mai aproape de poet.). Sunt șiruri de litere, nu cifre, guvernate de reguli gramaticale precise, puse în cǎsuţe, celule cum îi place lui sǎ le zicǎ. E uriaș universul de sub membrane, 90% apǎ și, înotând pe sub coaja aceea transparentǎ, matematicianul liber de constrângeri, pescuiește ideile de la peștișorii ǎia mici, mici și deștepţi din ADN, care fiecare pe rândul(șirul) lui, înoatǎ ordonat. Le studiazǎ legile și regulile naturale și înţelegându-le, abstractizeazǎ și le transpune într-un calcul celular și mai recent calcul cu membrane, pe care l-a deschis spre cercetare și studiu ca sǎ-i asigure ocupatǎ întreaga perioadǎ rǎmasǎ pânǎ la pensie. Îi dorim o perioadǎ cât mai lungǎ de prepensie, caci madam ministru de la Ministerul Mucii, deja întrevede cumva, revigorarea fondului general de pensii cu ce-ar aduce dânsul sǎ verse de la Fundaţia Humboldt.
A fost la Centrul Cultural Pitești o Conferinţǎ minunatǎ. Recunosc m-am simţit ca un peștișor de-ǎla mic și nu prea deștept, rǎtǎcit, ascultând și înotând cu gura cǎscatǎ, gata-gata sǎ înghit în sec apa.
Lângǎ mine l-am avut pe rândul nostru pe Nae și pe prietenul Sibiceanu ca de obicei, cu siguranţǎ mai deștept decât mine, el a și vorbit. Aurel se cam foia sǎ plece l-a un moment dat, se întâlnea cu o doctoriţǎ pentru tratament, dar tocmai s-a încheiat conferinţa și a putut sǎ-și exprime bucuria cǎ a fost prezent pânǎ la sfârșit.
"Recunosc m-aș fi bucurat mai tare dacǎ plecam mai devreme, sǎ-i dau posibilitatatea lui Augustin(DAD) mâine dimineaţǎ sǎ-mi povesteascǎ el cu entuziasm ce a înţeles în calitate de moderator.”
Am șarjat desigur, dar evenimentul a fost de excelenţǎ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu