Ultimul tropar

Se dedicǎ lui Aurel Sibiceanu

Nu poţi intra cu vorbele tale

fiinţe slobode, stol de vrǎbii

rǎtǎcite în bisericǎ

Lași ceara mirǎrilor

sǎ se topeascǎ potolit

sub privirea blândǎ

a sfinţilor din icoane

Stai în genunchi

îngreunat de carne

precum corabia

care și-a pierdut nordul

inundatǎ de apele oceanului

și descoperi smerit și senin

adânc în tine crucea

fiordul cuvântului din urmǎ

în numele Tatǎlui, al Fiului

și al Sfântului Duh

AMIN

Intr-o înserare ruginitǎ a deșertului