luni, 11 mai 2015

Lumea vǎzutǎ de ITI. Împǎrǎţia PA. Perfuzia



                                                        dragoste-3_eea622df5ded28
Perfuzia


  


            Mă duc la vale, de parcă lunii apele mării când vânturile dedesubt îşi aştern somnul şi păsările se retrag într-un cântec mut. Alunec plonjând prin stelăria cerului cu îngeru-n spate surfând suplu, sub creasta valurilor. E o linişte mare cât clipa din urmă rătăcită prin mărăcini! Dintr-o cornişă de deal, acoperiş peste lume, răsǎrea soarele orb picurând sânge. Încordarea Valeriei îi lăsase pe frunte boabe de rouă. Reuşise p
ână la urmă infirmiera să-mi dăruiască sângele nou

Din antologia în pregătire Ceară şi miere

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu