sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Un saxofon pentru liniştea noastră




Sunetul învăluitor, tactil, al saxofonului te despoaie încet.
O ploaie caldă de vară îţi umezeşte pielea şi buzele sărate.
Corăbii damnate NATO şi ruseşti sparg visătoare valurile.
Dincolo de fiord Candy Dulfert, regală, încinge cazanul cu smoală.
E prea multă linişte sub tăciunii stinşi!
Cred că se coace pe dinăuntru fructul otrăvit…
Tace şi preşedintele, n-a venit din concediu
Ponta  şi-a scos dintele şi aşteaptă într-un sediu incert, zâna Măseluţa
Şi Codruţa pe mâna ei pare să fi ieşit din basm. Nici un Făt Frumos! Nici-un orgasm…
Parlamentarii s-au încuiat, muţi şi blegi la Senat să facă legi.
Doar ruşii scoşi din fire caută sub zăpadă în Bucegi o ştire,
Ea vine din Koln. Pelinel şi-a pus patul în stradă şi-a făcut pace cu refugiatul rebel.
Doamne de ce-i atâta linişte! S-a dus şi revelionul!  
Iar saxofonul dumneaei Candy Dulfert nu mai tace-n concert 

Un pahar de vin fiert, se poate? 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu