vineri, 10 noiembrie 2017

Adulter





Şi aveam nevoie să rătăcesc

să întorc anii de nicăieri

pentru a le da un sens

Decelam fiecare clipă

îndelung

ca pe un univers nou

ce-mi îngăduia să-l ating



Erai toată un câmp de mine

şi degetele mele

fremătau  în întuneric

descoperind uimite

fiecare scânteie

pe care o stingeam apoi

cu roua de pe buze


Nu se mai sfârşea totul

Transparenţi

ne pierdeam în mare

ca două meduze

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase