rămase
o
strelice
de
vin molan
după
Sânt-Ioan
cât
o nevăstuică
vicleană
pe
fundul unei
damigene
şi
două kile poate
de
alice
într-un
bidon cu ţuică
din
prune agene…
n-o
să ne umplem
de
păcate
să
le rupem gâtul
să
le-aruncăm
pe
fereastră…
că-l
îmbătăm pe Grivei
dar
nici să lăsăm
urâtul
să
le-nvechească
de
singurătate
ca
pe femei…
ne
mai chinuim
câteva
zile
şi
le dăm
ca
pe copile
pe
spate…
hai
să trăim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu