miercuri, 25 aprilie 2018

formă finală


am să vă uimesc
poezia mea
e doar o stare
în care sufletul
îşi găseşte un alt trup
la început curgător
tremurând de emoţie
când se întrupează
precum piftia de şorici
din ţipătul
înjunghiat
al animalului
în ajun de crăciun
şi ia forma
pământului ars
acoperit de ninsori

împărţim viaţa
în două
ca pe o pâine neagră
albind cuvintele
cernute din dureri

în timp ce alături
sângele domnului
dă pe foc
într-un
ceainic de tablă…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu