Se afișează postările cu eticheta Lumea vazuta de Ion I. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lumea vazuta de Ion I. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 septembrie 2017

Raftul literei M



Aseară la Filarmonica Piteşti a fost omagiat scriitorul şi profesorul Marin Ioniţă la împlinirea vârstei de 88 de ani. I-am oferit o carte de-a mea recent apărută la Editura Grinta, Tablete în alb şi negru, în care scriu şi câteva pagini despre personalitatea omului care a lăsat urme prin toate locurile prin care a trecut. Cum era de aşteptat oficialităţile au lipsit, dar au venit prietenii adevăraţi. La mulţi ani Marin Ioniţă!

                                                            *



joi, 29 decembrie 2016

Omul de zapada



Omul de zăpadă s-a oprit la geam 
parc-ar fi o şoaptă dintr-o rugăciune 
l-a-mbrăcat în raze steaua de pe ram 
şi-i stârni în ochi-i jarul din tăciune

Omul de zăpadă stă acolo-n ger 
să primească renii încă de cu seară 
îngerii pe schiuri colindând în cer 
i-au picat în suflet lumânări de ceară

Omul de zăpadă a rămas de strajă 
renii se-ntremează-n vălătuci de fum 
Moşu-mparte daruri însoţit de vrajă 
dar ce scurtă-i noaptea să pornim la drum 

Omul de zăpadă fericit fireşte 
prezentă onorul Mosului plecând 
n-a simţit căldura cum îl năruieşte 
şi de bucurie a căzut râzând 

Singurul meu colind la care Catalin Stan a comis muzica. E drept e mai vechi, dar altul nu am. LA MULTI ANI!

sâmbătă, 3 octombrie 2015

Tinereţea ne-a căzut de pe umeri



ochii pândesc
la geam
în încercănata
memorie…
se clatină noaptea
ca o leoaică rănită
gura-i de foc
scuipă vipere

în spatele draperiilor
răvăşiţi
ca două  corăbii
cu catargele asuprite în ţărm 
de furnici şi de greieri
presărăm nisipuri
cât să umplem ruina
din obositele chipuri

curge ora din turn
în oglindă se lasă ziua
însinguraţi
ne privim

tinereţea ne-a căzut
de pe umeri
ca o hlamidă
a umbrei

marți, 26 mai 2015

Prietenii mei scriitorii

       Aflaţi pe turnantă prindem viteză. Caii aceia doi par sa ţină  timpul în loc. Cu puţin noroc...

         De cele mai multe ori, în prozele lui Nicolae Radu, fantasticul erupe din întâmplări aparent neînsemnate şi nu se constituie într-o irealitate de sine stătătoare, ci într-o prelungire a realităţii până acolo unde ea arată altfel decât am fost obişnuiţi să o vedem. De aceea, chiar şi la limita stranietăţii, întâmplările sunt plauzibile şi, prin urmare, literar vorbind, adevărate, iar ecoul faptelor narate rămâne în mintea şi în sufletul cititorului mult după ce acesta a închis cartea. Volumul de faţă, aflat pe aceeaşi linie a orizontului cu Povestiri aproape fantastice ale aceluiaşi autor, diferă de primul cel puţin prin faptul că ambiţionează să devină unul de amintiri din viitor, tulburate de o întrebare pe care şi-o pune oricine la un moment dat: „Ce ai să faci mâine dacă nu mai ai nimic de fãcut?” Ei, bine, pentru cititorul acestei cărţi, răspunsul este cât se poate de liniştitor: să o deschidă şi să o parcurgă până la capăt, cu încredinţarea că, graţie efectului de ecou de care vorbeam, ea abia de acolo începe.


Ioan Es. Pop

marți, 5 mai 2015

Glonţ de argint

Glonţ de argint
- cocon de umbrǎ  -


strǎzi sunt
cuvintele…
rǎsfirate în noapte
foșnesc
atingând briza

îmi vin în minte
tot felul…
picioarele goale
abia de învaţǎ
sǎ umble

zvon de imagini
desperecheate  
și eu strivind
sânii cu dinţii
de lapte

miratǎ mama
cu mâna la gurǎ
încremenește
într-un cocon


de umbrǎ

miercuri, 15 aprilie 2015

Mǎrturisea CINEVA viaţa, ca o pradǎ

            Eu cred cǎ s-a pus când s-a pus, mai la început, în gena fiecǎruia un hard. Ceva, un organ invizibil, imaterial între inimǎ și minte. Un fel de martor  care înregistreazǎ la un loc toate minunile si agresiunile care ni se întâmplǎ. Receptǎm loviturile și ne minunǎm de frumuseţi fǎrǎ a le lua în seamǎ, dar ele se acumuleaza acolo ca o bancǎ de date si ne îngreuneazǎ mișcǎrile, sau dimpotrivǎ, uneori ne dǎ imbolduri nesǎbuite care induc impresia cǎ ne putem mișca în voie, putem alerga în noapte ca fluturii îmbǎtaţi de luminǎ.     
            Unii descoperim cǎ meseria asta de martor, odatǎ ce ţi s-a dat nu trebuie trǎitǎ degeaba. Ea e un bun care nu trebuie sǎ rǎmânǎ doar al tǎu, ci trebuie sǎ îmbogǎţeascǎ un patrimoniu de care sǎ benificieze un urmaș al tǎu, sau un apropiat, tot aia!, care sǎ n-o ia singur de la capǎt. Descopǎr ce nobil gândea securitatea pe vremuri când strângea probe! Sunt conștient cǎ la fel ca în blogosferǎ tot timpul trǎim ameninţaţi de viruși, dar tragem nǎdejde cǎ din mǎrturia noastrǎ va fi cineva care sǎ priceapǎ ceva. Oare sǎ fie tot o formǎ de delaţiune? Simt cǎ sunt ușor dezlânat.
            Așa am ajuns eu azi aici la Biblioteca Judeţeanǎ sǎ-mi lansez cartea la groapa cu lei, cu trǎirile mele, cu reflexiile mele, mǎrturii dintr-un an 2012 al umilinţei în care era programatǎ Apocalipsa.
            Ma uit în salǎ, va fi sigur îmblânzitoarea Denisa(deosebit respect!) cu mine, Sibiceanu și câţiva prieteni, îi numeri pe degete. Constat mulţumit cǎ nu sunt lei. Leii sunt invizibili, periculoși, s-au ascuns în cabinetele lor inconjurati de onoruri si vrafuri de reviste exclusiviste pe care le citesc între ei. De fapt nici nu trebuie sǎ le citeascǎ, se cunosc atât de bine!...  Mǎ uit mai atent, focalizez cu Nikonul în profunzime. și ca prin ceaţǎ vǎd pe maidan o haitǎ de câini trǎgând de viaţǎ.
            Apoi…

            Apocalipsa azi la ora 17.

sâmbătă, 11 aprilie 2015

Rugăciunea poeților - eveniment organizat de Direcția 9.


S-au strâns poeţii în rugǎciune
în Vinerea Mare pe searǎ
lacrimi înmuguresc în tǎciune
și lumina se înfǎșoarǎ în cearǎ



















Fotografii Diana Caragiu


vineri, 10 aprilie 2015

Un Jurnal neobişnuit. Lansare de carte

Apocalipsa e la Pitesti, imediat dupa Saptamana Luminata


            "Eşti totdeauna singur când scrii. Tu şi personajele pe care le creionezi, pe care încerci să le cunoşti şi să le dai conţinut. Te amesteci în acel aluat cu sudoarea ta şi propriile-ţi frânturi de gânduri.

           Când pui pe tarabă ce a ieşit, şi nu gustă nimeni, insatisfacţia te doboară şi te retragi în turnul tău de control. Dimpotrivă, dacă prăvălia se umple şi clienţii caută să intre în vorbă cu tine, sporovăiala e plăcută şi deja imaginezi altceva."(Jurnal din anul Apocalipsei)
             Sporovăiala va fi la Biblioteca Judeţeanǎ din Piteşti miercuri 15 aprilie, şi nu aşa oricum, ci sub privirile scǎpǎrând de inteligenţǎ și har ale antrenorului de vorbe și idei care este de fiecare datǎ Denisa Popescu. Fiţi alǎturi de noi la ora cinci a dupǎ-amiezii când vom încerca sǎ decriptǎm împreunǎ Jurnalul din anul Apocalipsei.

joi, 9 aprilie 2015

Rugaciunea poetilor




Se-aduna poetii in rugaciune
in Vinerea Mare pe seara
Cuvintele inmuguresc in taciune
ca lumina lumanarii in ceara

Sunt ingeri poetii de inviere
Isi poarta la vedere
sufletul lor senin
si impart cu drumetii-n
tacere
faguri de miere
si vin

Directia 9 a creat un eveniment vineri la ora 19

BistroTransilvania Strada Pictor Nicolae Tonitza 13, Bucharest, Romania

Cu participarea poetilor:
Dan Mircea CIPARIU
Adi FILIMON
Ion Toma IONESCU
Dan Ioan MARTA
Alina NĂUIU
Raluca NEAGU
Emanuel PĂTRĂȘCIOIU
Adrian PÂRVU
Maria Daniela POSTELNICU
Adrian SUCIU
Tudor VOICU

miercuri, 8 aprilie 2015

Tablouri dintr-o expozitie



TABLOURI DINTR-O EXPOZITIE
- acest strigǎt -


acest strigǎt de asfalt încins
sub ninsoare
l-au gǎsit soldaţii
scormonind
cu baionetele lor…

duios unul
și-a scos mantaua
acoperind lǎtratul
ameninţǎtor
cu trupu-i trandafiriu

e bine și cald
sub manta
troznește iarba
și cuvintele
se subţiazǎ ca ceara

Din Antologia Cearǎ și miere