duminică, 8 mai 2016

Condurul cenuşaresei




Cuvintele nu pot acoperii în haină obişnuită trăirile în stare pură, momentele rare când inima ta se deschide ca un cuib să primească o bucurie împlinită pe care ţi-ai dorit-o şi ea s-a săvârşit. Am vrut ca Simona Halep să câştige la Madrid, dar mărturisesc n-am crezut că-şi poate duce concentrarea fără fisuri până la capăt.
Setul pierdut la zero cu Camelia Begu e tot din filmul acesta, chiar dacă pare rupt din altă realitate. Nici atunci nu şi-a pierdut controlul, s-a grăbit să cedeze ca să scape de o haină mai veche şi să-şi îmbrace ţinuta potrivită pentru balul de la curtea regală a Spaniei. Semifinala cu Stosur şi finala cu Cibulkova ne-a arătat ce bine se simte Simona în noii ei conduri.
Se pare că Darren Cahill a fost într-o viaţă anterioara ori prinţ, ori cizmar.
Felicitări la primul trofeu câştigat împreună! Să vă meargă tot aşa!

sâmbătă, 7 mai 2016

În ţarcul cangurului



În sfârşit bucuria Simonei n-a avut umbre. Una din cele mai consistente şi fără dubii victorii. Nici un moment nu i-a tremurat mâna încât biata Stosur arăta ca un cangur paraşutat în zăpada roşie care nu ştia cum să comunice cu racheta când venea mingea. Uitase pur şi simplu limba.
Noroc cu arbitrii care strigau din când în când aut şi o rechemau la serviciu. Dacă s-ar ar fi putut cu siguranţă ar fi sărit peste fileu să părăsească ţarcul terenului…
Mă rog să o ţină şi diseară pe Simona, starea de graţie!
6-2/ 6-0!

vineri, 6 mai 2016

Felicitări meritate



Dacă scriu acum despre Simona Halep s-ar putea să consider după desfăşurarea semifinalelor că m-am grăbit. Mai ales că am simţit-o pe Simona nestăpânindu-şi emoţiile şi punându-i-se cu mare uşurinţă la nervi pata pe ochi. Am fost surprins să văd unele reacţii imprevizibile, schimburi de priviri în duşmănie, între ea şi Irina. Mi-aş fi dorit doar să le surprind, satisfacţiile la reuşite, zâmbetul fie şi maliţios, ca între doi parteneri într-o competiţie, coechipieri în formaţia României, nu scrâşnetul dinţilor.
Forma sportivă la care a ajuns acum Simona, nu e la nivelul cel mai de sus, dar i-ar da posibilitatea să îmblânzească mustangul Cibulkova în finală, doar să nu se lase enervată de Stosur.
Şi să reţinem pentru istoria noastră sportivă, PERFORMANŢA cea mai consistentă în tenis. Pentru românce, pe ansamblu, s-au aliniat la Madrid astrele. Patru sfert-finaliste într-un turneu Premier.
Felicitări fetelor şi mai multă voioşie! Ce aţi realizat voi e un lucru rar!

joi, 5 mai 2016

Patru saci de parale






Comandoul românesc de prinţese războinice a cucerit Madridul de s-a speriat bătrânul lup de mare al zgurii, Baiazidul Moş Ţiri, că, împotriva naturii sale va trebui să-şi transfere din Paradisul fericirii  fiscale, Panamaua lui de poveşti, un sac de parale într-un Papers de Bucureşti, fără nici un profit.

Bătrâne corsar nu fii zgârcit împlineşte-le visul întreg, dă-le patru saci! Fă-le zestre că mirii la noi sunt săraci!... Şi stai liniştit, nu dai matale nimic nici de dar şi nici de pomană, că-ţi facem o strană la Catedrala Mântuirii Neamului şi primeşti înapoi înmiit!

Dincolo de fabulaţia autorului acestor rânduri, pare simplu acum fetele noastre să-şi împartă doar ele cei patru saci… Doar să nu-şi bage coada niscaiva draci şi să lege cu gânduri rachetele…

Oricum mare performanţă! Felicitări!


miercuri, 4 mai 2016

vis alb






alunecǎ troica
pe urlet de lup
scade
zǎpada în cer


vizitiu numai
bici fǎrǎ trup
mângâie
caii de ger


în saricǎ-i cald
și-n auz
se prelinge
nisip argintiu


iar taina cǎ-s viu
se stinge
confuz…


și nu-i chip
sǎ știu
cât mai ninge

Antologia Argintarium
Art Creativ