Notă:
În an de centenar înainte de lansările de carte din
Trafalgar ale Direcţiei 9.
Dacii
La început a fost legenda!… Nu e bine! De la capăt cu
literă mare!
Înaintea legendei au fost Dacii. “Rasa lor era nobilă. Ei erau urmașii
atlanţilor, cei care au fost pe Terra la începutul facerii. Pe pământul lor s-a
născut lumea.”
Pământul dacilor era mult mai mare decât se știe azi. Parte din el s-a
scufundat. Asta se leagă cumva de Atlantida. Continentul acela s-a scufundat.
Totul se leagă în legendă. Se zice că Zamolxe ar fi fost conducătorul dacilor
liberi. Unii îl fac zeu, dar el era doar un om cu sânge nobil și pur, păstrător
al Codului Legilor undeva pe pământul Sarmisegetuzei Regia.
(Regia nu
Regio ca în reclama de la televizor pe bani europeni cu Victor Rebengiuc…).
Justiţie
Codul Legilor se păstra într-un loc sfânt numit Kogaionan
aflat undeva în Bucegi, nu departe de Sfinx. Nu e voie sǎ se știe cu exactitate,
pentru că acolo e un important centru energetic. Codul Legilor era o carte mare
turnată în metal unde se găseau însemnate legile universului.
(La ei nu
s-a pus problema modificării legilor, nu se născuse Florin Iordache).
Toate întrebările își găseau aici răspunsul.
Fiind un iniţiat, Zamolxe păstra acel cod.
Mai erau iniţiaţi, dar puţini reușiseră sǎ atingă nivelul
patru, ultimul.
Educaţie
Locul unde tinerii daci, băieţi și fete învăţau, se afla tot
în Kogaionan. În treapta întâi învăţai ce e moartea. Vorbesc simplist și
schematic, nu am merite în cercetarea asta. Datele le-am găsit nu la Strabon ci
de-a gata la Aryana Havah. Mulţumesc Aryana!
Ca sǎ intri în treapta a doua se dădeau niște teste.
(L-am
prins pe Popa-prostu al nostru cu fofârlica, vrea şi el trepte la şcoala
primară, dar când să taie pamblica a căzut sub scară…)
În treapta a doua învăţai să-ţi înţelegi viaţa interioară şi
deja credeai că eşti poet.
Treapta a treia, numai pentru iniţiaţi, te apropia cumva încet
de Dumnezeu.
(În treapta
a patra ajungeau puţini și trebuia sǎ te străduiești toată viaţa ca să fi
acceptat la nivelul Creator în Direcţia 9).
Au atins această treaptă și două femei. Una dintre ele fiind
sora lui Zamolxe.
Nici
măcar nu știam că Zamolxe a avut o soră, până nu m-am documentat ca sǎ scriu
această tabletă.
Societate
Cei trecuţi de a treia treaptă primeau Peceţile lui Zamolxe.
Peceţile fiind trei simboluri energetice, trei semne marcate pe frunte și la
încheieturile braţelor. Semnele le vedeau doar iniţiaţii. Astfel se recunoșteau
între ei.
Fizic
(sau tehnic mă rog), exista o pecete de aur ca o matriţă care se aplica pe
locurile stabilite și un praf care nu se cunoaște ce însușiri avea. Cei ce le
primeau trebuiau sǎ le ţină 33 de zile. Unii spun că matriţele erau purificate
în foc. În timpul ăsta, în singurătate, meditau.
Peceţile erau scoase după perioadă, printr-un ritual.
(Cum acesta în care ne lansăm noi acum la PUB TRAFALGAR cărţile!...)
În locul lor rămânând semnele energetice, pe frunte și la
încheietura braţelor, ca trei sori. Desenul reprezenta un cerc luminos sub
forma unui șarpe cu cap de lup.
(La mine,
după atâta timp a rămas doar un guştere…)
Revoluţie şi istorie
În timp s-au amestecat neamurile omenești. Linia dacilor s-a
dorit sǎ fie întreruptă brusc. Unii spun că omenirea a evoluat, alţii susţin că
ne învârtim într-un cerc prăbușindu-ne, și de jos iarăși ne regenerăm.
Civilizaţiile s-au urmat, dar ceva din magia peceţile lui Zamolxe a rămas până
azi.
Concluzii
Un rege își pune pecetea pe documentele ce-i exprimă
hotărârile. E semnul puterii lui. Un sigiliu de ceară (fără miere) pe un testament, împiedică deschiderea acestuia mai
devreme. E simbolul unei taine, sau a unei apartenenţe legitime. Simbolul se
prelungește azi în diferite și multiple utilizări și nuanţe.
Civilizaţie rătăcită
Uitaţi-vă în jurul vostru, nu se mai poate trăi fără parafa de marcă. Viaţa a
decis că e singura cale oficială care dă formă finală și greutate unei
apostile. Nu ne mai descurcăm fără ea în lumea emergentă în care credem că
descoperim o nouă calitate. Impresia imprevizibilă și spontană, dacǎ nu e
certificată, poate fi fără conţinut. E nevoie sǎ citim pe un produs “Validat”
sau “Expirat” ca sǎ nu irosim timpul spaţiului presupus.
(Veşnicǎ pomenire criticilor!)
Când intri la medic bolnav, cu cardul de sănătate în
buzunar, tremurând de frică sub toate durerile lumii, el te privește îndelung,
profesional și îţi pune scurt parafa pe bucăţica albǎ de hârtie. “Sănătos
mintal!” Te mai văd peste 10 ani! Și ţie citind îţi vine sǎ zburzi ca nebunul în
Parnas pe câmpie
În jungla tehnologică în expansiune, e nevoie de o marcă, de o pecete electronică
pe bune.
(Poate
face Direcţia 9 cu Grinta şi cu Ecreator o minune!)
Alienare şi cultură
Rătăcit
în mijlocul oamenilor simt nevoia unui cip implantat pe frunte, care să
recunoască și să mă avertizeze nevăzut, când sunt aproape de un terorist, un plagiator,
sau de un ofiţer sub acoperire. Un semnal luminos interior, care să mă
avertizeze de pericol. Într-o galerie de artă, să văd dintr-o aruncătură de
ochi marcată vizibil capodopera, s-au la o lansare literară, cartea rară, câştigătoare.
Eu
sunt scriitor. Am deja zece cărţi, chiar mai multe, dar nu sunt membru al
Uniunii Oculte Apolzan şi nu fac scandal. Nu și-a pus nimeni semnătura pe legitimaţia
mea. Poate că li s-a luat ștampila, mă gândesc, au furat-o șmecherii, şi se
judecă la tribunal poate s-a terminat cartuşul cu tușul.
Epilog
Domnule preşedinte de la Colop (Colop e firma care produce), cât costă două ștampile Printer G7
personalizate? desenul sǎ reprezinte in nuce dinadins un guștere. Pe una sǎ
scrie SCRIITOR, iar pe cealaltă RESPINS.
Prima
o dăruiesc fără nici un ban celor de la Uniunea Ocultă Apolzan,
Când o fi să mor în faţa Lui Dumnezeu, cu sufletul deschis şi
har Dumnezeiesc, în marea Lui milă mă va căuta în buzunar şi va găsi cealaltă ştampilă
păstrată la purtător.
În înaltă mărinimie, cu degetul arătător va apăsa ușor
resortul și-n ţăcănitul acela plăcut pe piele va scrie la încheietura braţului RESPINS
şi surprins va privi cum mortul învie… Se va replia negrşit!
– Tu fiule
mai ai de trăit, te întorci de unde ai venit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu